vineri, 30 septembrie 2011

MAŞINA CARE SCANEZĂ GÂNDURILE ŞOFERILOR




TEHNOLOGIE INOVATOARE DE LA NISSAN: MASINA CARE SCANEAZA GANDURILE

După scanarea tiparelor de gândire ale şoferului, maşina viitorului va fi capabilă să anticipeze următoarea mişcare a acestuia. Dacă şoferul se gândeşte să vireze la stânga de exemplu, maşina se va pregăti şi ea pentru manevră, selectând viteza corectă şi poziţionarea pe şosea înainte de efectuarea virajului. Este numai unul din planurile inovatoare pentru autovehiculele viitorului abordate de Nissan. Scopul acestora? O mai mare siguranţă rutieră, concomitent cu păstrarea libertăţii pe care o aduce mobilitatea personală ca element central al societăţii.
Nissan desfăşoară această activitate de pionierat în colaborare cu École Polytechnique Fédérale de Lausanne din Elveţia (EPFL). Cercetările avansate în domeniul interfeţei creier-computer efectuate de EPFL permit deja persoanelor cu handicap fizic să îşi manevreze scaunele cu rotile exclusiv prin transferul semnalelor de la creier. Următoarea etapă este adaptarea proceselor BMI la maşina şi şoferul viitorului.
După cum arăta profesorul José del R. Millán, coordonatorul proiectului: „Ideea este de a pune împreună inteligenţa şoferului şi a autovehiculului astfel încât să se elimine orice conflict între acestea, ceea ce se va reflecta într-un trafic mai sigur.” Deşi controlul cu ajutorul minţii – prin intermediul interfeţei creier-computer – este recunoscut în mediul ştiinţific, nivelul de concentrare necesar este totuşi extrem de mare. Colaborarea dintre Nissan şi EPFL a făcut posibilă dezvoltarea unor sisteme mai avansate, care utilizează analiza statistică pentru anticiparea intenţiilor şoferului şi evaluarea modului în care acesta percepe mediul în care se deplasează autovehiculul.
Prin măsurarea activităţii creierului, a tiparelor de mişcare a ochilor şi prin scanarea mediului de trafic cu ajutorul senzorilor maşinii, este posibilă anticiparea intenţiilor şoferului – indiferent dacă este vorba de un viraj, o depăşire sau o schimbare de bandă – apoi acordarea de asistenţă la efectuarea manevrei în condiţii de completă siguranţă, pentru o percepţie cât mai plăcută la condus.
În cadrul programului, în această vară cercetătorilor de la EPFL li s-a alăturat un cercetător de la Nissan. Lucian Gheorghe, originar din România, dar care trăieşte de 14 ani în Japonia, s-a alăturat Centrului de cercetări auto al Nissan după absolvirea Facultăţii de Informatică şi Inteligenţă Artificială a Universităţii din Kobe.



La Nissan, Lucian a efectuat cercetări în domeniul sistemelor de asistenţă pentru şofer, revenindu-i responsabilitatea de a identifica noi moduri de adaptare a programelor de analiză a creierului pentru domeniul auto.

„Analiza undelor cerebrale m-a ajutat să înţeleg sarcinile care îi revin şoferului, lucru absolut necesar pentru a putea reduce stresul la care este supus acesta. Sunt convins că parteneriatul cu EPFL nu numai că va contribui la ridicarea nivelului actual de cunoaştere, ci şi va produce soluţii de inginerie care ne vor aduce mai aproape de asigurarea unui acces mai simplu la mobilitatea personală” a declarat acesta.

„Am dezvoltat deja numeroase sisteme avansate de siguranţă pentru maşinile noastre, cum ar fi sistemul inteligent de reglare a vitezei, sistemul de control al distanţei sau detecţia obiectelor în mişcare, toate acestea fiind sisteme care scanează permanent mediul în care se deplasează autovehiculul; cercetările efectuate de EPFL sunt perfect complementare” a declarat Christopher Benardis, General Manager Product Economic and Control, Business Development & OC-E Office din cadrul NISSAN International SA.
Prin dezvoltarea de funcţii de securitate inovatoare vom reduce stresul şoferului şi pasagerilor, menţinând Nissan în centrul unei societăţi mobile mult timp de acum înainte.”

Despre José del R. Millán
Preşedintele Fundaţiei Defitech pentru Interfaţa neinvazivă creier-computer
Profesor asociat
José del R. Millán este profesor la Institutul Federal de Tehnologie din Lausanne (EPFL) unde cercetează utilizarea semnalelor cerebrale în vederea interacţiunii multimodale şi dezvoltarea neuroprotezelor şi a roboţilor neinvazivi controlaţi cu ajutorul creierului. Dr. Millán contribuie la acest proiect de cercetare multidisciplinar cu activitatea sa de pionierat în domeniul interfeţelor creier-computer şi al roboţilor cu inteligenţă adaptivă.
Prof. Millán este doctor în informatică, titlu acordat de Univ. Politècnica de Catalunya (Barcelona, Spania) în 1992, unde a fost profesor timp de trei ani. De asemenea, a fost cercetător la Centrul Comun de Cercetare al Comunităţii Europene din Ispra (Italia), cercetător principal la Institutul de Cercetări Idiap din Martigny (Elveţia) şi cercetător invitat la Universităţile Stanford şi Berkeley, ca şi la Institutul Internaţional de Informatică din Berkeley.
Proiectele sale de cercetare în domeniul interfeţelor creier-computer au fost nominalizate printre proiectele finaliste la Premiul European Descartes 2001, dr. Millán fiind nominalizat ca Research Leader în 2004 de publicaţia Scientific American pentru activitatea sa în domeniul roboţilor controlaţi de creier. Conform publicaţiei Science este unul din cercetătorii cei mai importanţi la nivel mondial în domeniul interfeţelor creier-computer. Dr. Millán coordonează mai multe proiecte europene în domeniul interfeţelor creier-computer, fiind invitat foarte frecvent în calitate de vorbitor la evenimente internaţionale. Lucrările sale în domeniul interfeţelor creier-computer sunt în atenţia presei din toată lumea.

École Polytechnique Fédérale de Lausanne din Elveţia (EPFL)EPFL este o universitate tehnică cosmopolită, cu studenţi, profesori şi personal aparţinând a peste 120 de naţionalităţi. Cu un specific deopotrivă elveţian şi internaţional, EPFL este călăuzit de o permanentă dorinţă de deschidere; viziunea sa în domeniul educaţiei, cercetării şi cooperării are o influenţă semnificativă asupra mai multor sfere de activitate: universităţi şi şcoli tehnice, ţări în curs de dezvoltare şi emergente, şcoli şi licee, industrie şi economie, sfera politică şi publicul general.

sura: NISSAN ROMÂNIA

miercuri, 21 septembrie 2011

ŞI VRĂJITOARELE AU TEXTIER!



"Nu daţi banii pe prostii, faceţi woodoo, măi copii!". Aşa ar suna sloganul vrăjitoarelor arţăgoase şi chitroase care o duc bine merci în palatele lor poleite şi de neam prost. Făcute cu ajutorul celor "săraci cu duhul", casele alese pe sprânceană ale "duhurilor aburelii" sunt cele care marchează intrarea într-o comună sau într-un oraş. În loc de indicator, puteţi vedea o pancartă pe care ar putea să scrie mare: "Hai la tanti Omiduţa că-ţi măreşte chiar şi... opincuţa!" Până la urmă, ce vină au bietele "fabuliste" că sunt bogate dacă românul este ahtiat după cunoaşterea adevărului de la Sfântul Aşteaptă?! Până ce şi Dumnezeu a zis: "Cere şi ţi se va da, bate şi ţi se va deschide, caută şi vei afla". Exact asta fac şi vrăjitoarele noastre. Cer. Şi li se dă... pentru că întotdeauna la uşa lor bate cineva... care caută, săracul! Şi cînd află că a rămas cu buzunarul gol şi cu dorinţa pe cale de a se îndeplini, ca la Bingo, mai are o singură varianta: şă strige tare: LINIE!... de foame! Despre trăsăturile unor personaje hotărâte să trecă pragul doamnelor care promit că-i bagă Marte-n retrograd duşmanului, iar pe cel amărât îl va îmbogăţi peste noapte, nu avem prea multe de discutat. Geneticul şi-a băgat prea mult coada printre spiralele de ADN ale românaşului mirositor a oaie. Căci vorba aceea, "sărac cu duhul" este acela care trăieţte într-un spirit gregar. Uimitoare sunt, însă, tehnicile de marketing, foarte bine construite, ale presupuselor vrăjitoare. Nu este deloc uşor să-i spui clientului: "fă-te roată pe covor cu amanta-n dormitor" , "şterge lacrima din ochi şi te scapă de deochi" sau "vine, vine primăvara, plec cu Gigi în Sahara". Cine ar putea rosti nişte vorbe aşa bune dacă nu un maestru în păcăleli. Ei, bine, aici vroiam să ajung. Doamnele vrăjitoare, pline de respect, au şi ele un "guvernator". Acesta se numeşte Lucian Iordănescu, profesor în metafizică şi parapsiholog. Într-o lucrare de-a sa, "MOTIVAŢIILE RECRUDESCENŢEI FENOMENULUI „VRĂJITORIEI UTILITARE”, domnul Iordănescu scrie aşa: "Dat fiind faptul că nu s-a inventat deocamdată, „Codul moral” şi „Codul de procedură morală” suntem obligaţi să acceptăm cutumele morale specifice unui habitat, chiar dacă suntem tentaţi de o pornire primitivă şi maladivă de a considera raţionament logic, propria noastră modalitate de a analiza o relaţie dintre doi factori. Invocatorii logicii în propriile judecăţi nu ştiu că în logica formală există un domeniu bine definit printr-o formatare matematică, care se referă la „Logica lipsei de Logică”." Perfect. Logica lispei de logică mi se pare argumentul potrivit pentru cei care susţin tainele vrăjitoriei. Tot în această lucrare ni se explică ce înseamnă noţiunea de "suflet" la nivel metafizic, de unde vine practica spiritsmului, care sunt legăturile cu orientul îndepărtat, ce inseamnă blasfemie, ce este acela un spirit bun şi ce presupune vânzarea iluziilor. Subiectul chiar este interesant dacă luăm ca repere mari filozofi ai antichităţii: Platon, Aristotel, Decartes. Dar cum pentru mulţi ar fi prea complicat, atunci rezmatul metafizicului este fix din povetsea cu "Marte Retrograd că aşa vreau eu, Omida, Florica, mama lu' Floricica şi predecesoarea fetei mele, Stelica Minunata". În fine... ideea este una singura. Domnul Lucian Iordănescu este angajat de "vrăjitoare" pe post de TEXTIER. Adică dânsul le compune o mare parte din versurile poetice şi pline de candoarea magnetismului monetar. Aşadar, trăiască maestrul Iordănescu! Ce s-ar face ocultismul românesc fără dumnealui?! Şi uite aşa, mama împunge şi eu trag... şi ce vilişoară-mi fac! Evident că domnul Iordănescu este remunerat în funcţie de succesul creaţiei. Ce mai contează! Avem noi compozitor de catren vrăjitoresc? Avem! În fond, pe mine mă interesează un singur lucru: oare maestrul Iordănescu plăteşte impozit la stat?

sâmbătă, 3 septembrie 2011

Acoperișul verde, panaceu pentru trup și suflet



Acoperișul verde este un acoperiș acoperit cu vegetație asemenea unei grădini.
Folosirea vegetației pe acoperișuri nu este o invenție modernă. Daca în trecut acoperișurile verzi alcătuite din iarbă aveau ca scop izolarea acoperișului pentru a impiedica acumularea apei sau a infiltrațiilor, în prezent această opțiune reprezintă o alternativă pentru un mediu mai puțin poluant.

Din ce este alcatuit un acoperis verde?



Stratul de verdeață presupune existența unui strat foarte subțire de sol sau altfel de suport pe care crește iarba. Greutatea acestui strat poate varia de la 50kg/mp până la 200 – 500 kg/mp în funcție de grosimea stratului de sol.

Tipuri de acoperis verde



În funcție de plantele alese pentru acoperire, există doua tipuri de acoperis: de tip extensiv și intensiv.
Acoperisul de tip extensiv presupune un strat foarte subțire de sol pe care cresc plante ce nu implică o îngrijire specială sau nu necesită aproape deloc ingrijire.
Spre deosebire de acesta, acoperișul de tip intensiv presupune existența unui strat mult mai gros și afânat de sol care poate arăta ca orice altă gradină cu copaci și tufe. Acest acoperiș necesită aceeasi îngrijire ca o gradină obișnuită și poate fi realizat doar în cazul acoperișurilor solide care suportă această încărcare.

Avantajele unui acoperis verde:


Energie economisită!
Climatizarea unei locuințe este mult mai ușor de realizat atunci când aveți instalat un acoperiș verde. De exemplu, un acoperiș din bitum poate ajunge foarte ușor în timpul verii pană la 80 grade. Cu un strat de sol deasupra sa și plante care îi țin umbră, un acoperiș verde este protejat astfel încât temperatura sa nu depășește valorile temperaturii aerului înconjurător. Pe lângă acest efect, plantele ajută la evaporarea apei, creând un efect de răcire.

Izolare și protecție împotriva vântului!



Pe timp de iarnă, stratul de pământ de deasupra membranei acoperișului oferă o izolare suplimentară. De exemplu, în zone precum Scandinavia casele sunt foarte bine izolate, dar în alte climate mai calde, un acoperiș verde, în special în varianta cu strat mai gros de sol și afânat, poate să facă foarte ușor diferența dacă este nevoie sau nu de incălzirea acestei locuințe.

Creșterea duratei de viață a membranei acoperișului

Un alt mod prin care un acoperiș verde va poate ajuta să economisiți bani și energie este protecția pe care o asigura membranei acoperișului. Rezistența în timp a unui acoperiș din bitum, de exemplu, este de 25 ani. După această perioadă este necesară înlocuirea sa.
Razele ultraviolete emise de soare fac suprafața mai rigidă, casantă, apoi deformarea suprafeței determinată de fluctuațiile de temperatură împreună cu pierderea elasticității produc fisuri în această membrană ducând la deteriorarea sa în timp.
Temperaturile foarte mari (peste 60 grade) înmagazinate de către aceste membrane determina în timp îmbătrânirea lor, însa un acoperiș verde poate mări speranța de viață a unei membrane pâna la 60 de ani întrucât o protejează de expunerea directă la razele ultraviolete și fluctuațiile de temperatură, conform unor studii efectuate în Germania.

Întarzierea precipitațiilor!



Un important efect al acoperișurilor verzi este acela de a reține o parte din cantitatea precipitațiilor atmosferice și de a întârzia căderea acestora direct pe sol. Atunci când se înregistrează o cantitate mare de precipitații într-un interval foarte scurt de timp, ne confruntăm cu o saturare a substratului unui acoperiș verde, iar excesul de apă se va scurge. Chiar și așa, există o oarecare întarziere a căderii precipitaîiilor, astfel încat apa nu ajunge toată în sol în același timp provocând inundații.
În medie, un acoperiș verde de tip extensiv cu un strat de 5 cm poate reține pâna la 50% din precipitațiile anuale – apă care se evaporă!

Izolare fonică!



Un alt pericol al zonelor urbane este zgomotul!
O suprafață netedă precum o pajiste sau un acoperiș verde tind să absoarbă zgomotele în loc să le reflecte așa cum fac alte materiale sau construcții.

Particulele de praf, poluarea!



Particulele de parf, incluzând particule de metale grele și alți factori poluanți care circulă în aer, pot fi reținute în substratul acoperișului verde.
Cea mai mare problemă globală este efectul de seră.
Încălzirea globală este cauzată de cantitatea tot mai mare de CO2 și alte gaze precum ozon (O3) care întâlnind masele de aer cald din atmosferă, atrag căldura soarelui încălzind pământul. Activitățile umane din ultimii 150 de ani au determinat creștrea cantitătii de CO2 din atmosferă provocând efecte negative asupra întregului climat global. Vegetația acoperișurilor verzi, precum și restul vegetației folosesc CO2 pentru procesul de respirație, și astfel se reduc efectele negative ale poluării.

Stiați că...


Un studiu efectuat de către Institutul Mediului din Canada a descoperit că în cazul acoperișurilor verzi se remarcă o reducere a necesarului de răcire a aerului dintr-o locuință cu 26% și o reducere a pierderilor de căldură cu 26% pe timpul iernii.
În Egipt, acoperișurile verzi sunt o adevarată sursă de sol pentru grădinile de legume și fructe. Desigur că stratul de verdeață este cultivat pe plăci din lemn sau scoarță.
10% din acoperișurile Germaniei sunt verzi!
Cel mai mare acoperiș verde îl are Banca Santander din Madrid.



sursa: misiuneacasa.ro

Portret de inventator

Portret de conducător

Portret cinematografic

Bloguri, Bloggeri si Cititori